Profesor vizibil/profesor invizibil

Descarcă publicaţia online: https://www.edumi.ro/wp-content/uploads/2021/03/Profesor-vizibil-profesor-invizibil_-portret-de-dascal.pdf

Comunicarea: de la triunghiul dramatic la triunghiul învingătorilor

Una din provocările din viața de profesor este dată de blocajele de comunicare cu părinții, elevi și colegii. Comunicarea asertivă este dificil de realizat – chiar și în condiții normale. Realitatea acestui an școlar fiind una excepțională, adaugă și mai multă presiune pe fiecare participant la educație în parte, generând conflicte cu mai multă ușurință.

Pentru a explica dinamica de comunicare profesor-părinte-elev utilizăm două modele: triunghiul dramatic și triunghiul învingătorilor.

Triunghiul dramatic – sau triunghiul Karpman, după numele celui care l-a propus – vorbește despre trei roluri – victimă, persecutor și salvator. Acest model a fost un pas înainte pentru a înțelege dinamica de comunicare, dezvăluind nuanțe care înainte nu erau vizibile.

Relevanța acestui model este dată de faptul că aduce în lumină responsabilitatea fiecărui actor în procesul de comunicare.  Triunghiul dramatic este un exemplu al modului în care oamenii caută repetitiv un anume tip de interacțiuni cu ceilalți, un model cu care ei sunt familiari și care le aduce un beneficiu.

Oricât de straniu pare, dacă cineva e obișnut să comunice cu ceilalți din postura de victimă va căuta inconștient acele situații de viață în care să re-experimenteze această postură. Fiind poziția lui favorită, ceea ce cunoaște, va încerca să o repete, în ciuda faptului că până atunci i-a creat probleme sau l-a pus în situații neplăcute. Este parte din realitatea lui cunoscută, și astfel se simte, paradoxal, in siguranță în acel rol. Știe că la final va putea să spună “bietul de mine, uite, am încercat și nu mă descurc singur…”

O caracteristică a unui triunghi dramatic este faptul că la final toți participanții pot simți că au fost nedreptățiți, că efortul lor nu a fost recunoscut de ceilalți. Nu există astfel învingători – toată lumea pierde. Victima se simte fără putere (nu mă descurc singură), salvatorul se simte neapreciat (sper că data următoare să faci ce iți spun eu, mai din timp), persecutorul simte că a fost pus în acest rol din cauza acțiunii celorlalți (uite ce m-au obligat să fac, e numai vina lor, cineva trebuia să ia măsuri).

Așadar o caracteristică a unui triunghi dramatic este ceea ce participanții experimentează la final, indiferent de rolul pe care l-au ocupat – sentimentul că au pierdut ceva sau că au fost nedreptățiți. Față de cei din jur pot simți nevoia de a justifica necesitatea intervenției lor (nu am avut de ales, a trebuit să cer ajutorul/ să îl persecut/ să îl salvez).Observăm că nici unul dintre ei nu își prea asumă responsabilitatea pentru propriile acțiuni. Ceilalți sunt de vină.

O altă caracteristică este schimbarea rapidă a rolului în triunghi. Participanții nu își păstrează poziția inițială, ci se repliază și continuă comunicarea dintr-o noua perspectivă. Triunghiurile dramatice sunt în general repetitive – intrăm în noi și noi triunghiuri, pentru a supraviețui, emoțional vorbind, atunci când nu știm cum să comunicăm altfel.

Asemeni unui elev care nu știe cum să ne atragă atenția altfel decât vorbind neîntrebat – deși știe că va fi atenționat – comunicarea în triunghiul dramatic are rolul ei – ne ajută să rămânem în relație cu ceilalți. În mod evident, ar fi de preferat să găsim alte modalități, mai eficiente și mai oneste de relaționare. O problemă este că de multe ori nu știm cu ce altceva să înlocuim modelul disfuncțional.

Înainte de a exemplifica cum poate arăta o comunicare în triunghi dramatic, vom detalia fiecare rol. Vă invităm la un exercițiu de imaginație . Cu ce rol rezonați? De ce?

Victima

Este acea persoană care se simte lipsită de ajutor, fără putere, persecutată pe nedrept.  Mesajul constant pe care îl transmite este “săraca de mine, uite ce am pățit, uite ce neajutorată și lipsită de putere sunt”. În școală este acel elev care se plânge că nu poate face nimic singur (dar nici nu l-a văzut cineva încercând de prea multe ori) sau acel profesor/părinte care în permanență se simte nedreptățit,  plângându-se că numai el nu are parte de noroc, nimic nu îi merge bine, nu se descurcă etc. Victima invită inconștient ca celelalte persoane să intre în triunghi ca salvator sau persecutor.

Salvatorul

Asemenea unui supererou, Salvatorul este întotdeauna gata să ajute.  Este acea persoana care intervine imediat atunci când află că cineva are probleme. De multe ori nu este nevoie să îi ceri ajutorul, fiindcă se oferă singură sau rezolvă probleme pe care nici nu știai că le ai. Mesajul pe care îl transmite este Sunt aici ca să te ajut! Cum recunoști un salvator? De obicei se simte vinovat dacă nu poate salva și deși își oferă entuziast ajutorul, crede în secret că efortul lui va fi în zadar/nemeritat.

Persecutorul

Este rigid, se simte îndreptățit să se poarte autoritar cu ceilalți și își justifică atitudinea bazându-se pe comportamentul nepotrivit al victimei care nu făcut ce trebuie. Mesajul ei poate fi “Tu ești de vină că am reacționat așa!” De exemplu, un părinte care țipă la director pentru că legea nu permite ca acesta să îi aprobe un transfer, sau un profesor care țipă la un copil mic că a întârziat, desi știe că acesta nu vine singur la școală.

Vom exemplifica cum functionează un truiunghi folosind o situație de comunicare ipotetică

Într-o școală sunt doi profesori de engleză, Marian și Alexandru. Marian are experiență și grad didactic I. Alexandru este debutant, în primii ani de activitate.

I.Atunci când are timp, Marian obișnuiește să intre la orele lui Alexandru.  Îi dă materiale, îi indică platforme, îi face observații și uneori, când consideră că este cazul, îi corectează pronunția (care i se pare prea influențată de filmele americane).

Observăm că Marian a ocupat din proprie inițiativă rolul de salvator, invitându-l pe Alexandru în cel de victimă. Deocamdată nu există un persecutor vizibil.

II. Marian este chemat într-o zi de directorul școlii care îi spune ca Alexandru s-a plâns că este persecutat de colegul lui și că va depune o reclamație. Acesta îi deranjează orele și îl corectează în fața elevilor, subminându-i autoritatea. Pentru că Alexandru este acum inițiatorul reclamației, triunghiul s-a schimbat.

În urma acestui conflict, cei doi profesori nu își mai vorbesc. Fiecare se simte victima celuilalt. Fiecare își justifică acțiunile (ajutorul nesolicitat și respectiv reclamația) ca singura opțiune posibilă.

Atunci când directorul face încadrarea pentru anul școlar următor, le cere părerea profesorilor.  Marian dorește să ia el clasele mai solicitante, adică acele clase care au engleză ca limbă principală.  Lui Alexandru i-ar rămâne clasele considerate mai ușoare, în care engleză este limba a doua de studiu. Alexandru intervine spunând că își dorește șansa de a preda la o clasa cu limba engleză ca prima limbă de studiu. Marian se declară șocat și afirmă că vor aparea curând probleme cu părinții, pentru că Alexandru este nepregătit pentru această sarcină.

În triunghiul Karpman, Marian se poziționează din nou în postura de salvator.  În mod evident îl consideră pe Alexandru neputincios, incapabil să se descurce singur și având nevoie de ghidaj. Din punctul lui de vedere, Alexandru este așadar în postura de victimă. Alexandru se simte victimă, însă îl consideră pe Marian un abuzator și se bucură că directorul l-a pus la punct și i-a permis să ia una din clasele mult visate. In imaginea lui, directorul este salvatorul lui iar Marian persecutorul. Astfel, fiecare trăiește o proprie realitate a comunicării, fără să o confrunte cu ceilalți.

În prima lună a anului scolar următor Marian află că Alexandru a primit o reclamație.  Este furios si se simte obligat să protejeze copii din acea clasa (care ar fi trebuit să fie a lui). Îl abordează astfel pe Alexandru

 – Ți-am spus ca nu o sa te descurci. Sper ca la anul să mă asculți…

Aexandru e tentat să treacă din nou din rolul de victimă în cel de persecutor a lui Marian – implicând directorul, sau să rămână victimă și să apeleze la colegi (săracul de mine, uitați ce imi face monstrul …)…

Dar de data aceasta, Alexandru reacționează diferit.  Nu mai continuă comunicarea în triunghi, ci se mută într-un nou model de comunicare, triunghiul învingătorilor.In primul rand, îi spune lui Marian că…

– întelege de ce e îngrijorat și de ce vrea să se implice. ( Știu că ai  intenții bune și vrei să ajuți)

– îi vorbește despre experiența lui – (nu e ușor să fii la început, e o școala nouă, volum mare de muncă, e important să am sprijinul colegilor)

– îi cere să aibă încredere în el (voi continua ceea ce ai făcut tu la clasă).

In încheiere îi spune lui Marian că ar vrea ca această ceartă să nu se mai termine ca cea din vară. (Hai sa găsim o altă soluție, nu să nu ne vorbim tot anul școlar. Dacă am nevoie de ajutor mi-ar plăcea să pot veni la tine).

Deși Marian nu este convins, idea că ar putea să-I fie sprijin colegului îl atrage suficient cât să accepte o nouă abordare, în care Alexandru îi solicită sprijin.

Așadar, ce este triunghiul învingătorilor? Folosim exemplul dat ca să arătăm cum se poate face trecerea de la un triunghi dramatic de comunicare la un triunghi al învingătorilor. Triunghiul învingătorilor a fost conceput de Acery Choy in 1990.  El oferă un mod de a ieși din pozițiile noastre favorite din triunghiul dramatic ca să putem dezvolta relații mai productive cu ceilalți.  Prețul unui triunghi dramatic este că oferă în primul rând multă dramă și nu ceea ce ne dorim cu adevărat sau am intenționat să se întâmple. Choy a publicat triunghiul învingătorilor ca un model terapeutic de reflecție.

SALVATOR – EMPATIC

Dacă poziția noastră preferată de intrat în triunghiul dramatic este cea de salvator, ceea ce putem face este să verificăm dacă ni s-a cerut ajutorul în mod explicit. Un salvator trebuie încurajat în a-și arăta preocuparea și grija pentru ceilalți, respectându-le limitele. El nu are de ce să intervină atunci când ajutorul nu îi este cerut direct iar celălalt nu este în pericol.

Observați diferențele mici, dar importante între două situații asemănătoare

• Nu știu să scriu tabelul in Word
• Bine, te ajut în pauză.

• Nu știu să scriu tabelul in Word.
• Ai ceva urgent de făcut?
• Da, până mâine trebuie să predau proiectul.
• Ai nevoie de ajutorul meu?
• Nu, ți-aș fi spus, știu că te pricepi. Chiar vreau să îl fac singură.

-Doamna, colegul meu m-a împins!

-Alex, vino aici! De ce l-ai împins? Ți-am spus să te joci frumos!

– Doamna, colegul meu m-a împins!

– Îmi spui ca să știu, sau ai vrea să fac ceva?

– Îți spun ca să știi. Cred că a fost din greșeală. Suntem prieteni de ieri!

– Nu așa se hrănește copilul! Nu știu ce v-ați face fără mine…

-Bine că ești tu singura capabilă!

– Nu așa se hrănește copilul! Nu știu ce v-ați face fără mine…

– Eu chiar imi doresc să învăț să îi dau să mănânce. Nu mi-e ușor dacă strigi la mine. Înțeleg că ceva nu e bine. Ce să schimb?

VICTIMĂ – VULNERABIL 

O victimă trebuie să fie încurajată în a-și accepta propria vulnerabilitate și totodată în a-și dezvolta abilitatea de a găsi singură soluții.

PERSECUTOR – ASERTIV

Un persecutor poate deveni asertiv întrebându-i pe ceilalți ce s-a întâmplat, ce își doresc sau au nevoie și lăsând spațiu pentru un dialog onest, depășind astfel impulsul de a pedepsi.

Și dacă simțim că tocmai ce am experimentat un triunghi dramatic, ce putem face? Este important să facem un pas înapoi, să ne distanțăm mental de situație și să ne întrebăm:

– Cum ne simțim, ce ne atrage atenția la ceea ce s-a întâmplat?

– În ce rol am fost invitați? E un rol cunoscut? Ce răsplată am primit pentru că am jucat acel rol? (întotdeauna există una, altfel nu am juca rolul…)

– Cum putem să intrăm într-un triunghi al învingătorilor?

Ce putem schimba, până la urma?

Niciodată nu putem controla ce vor face sau spune ceilalți. Întotdeauna însă putem schimba cum vom reacționa noi, iar acest lucru este de ajuns…

Bibliografie:

https://nextmecoaching.com/moving-from-the-drama-triangle-to-the-winners-triangle/

https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1177/036215379002000105

https://www.moreyoucounselling.co.uk/counselling-aylesbury-article-the-winners-triangle/

https://www.metasysteme-coaching.eu/english/the-drama-triangle/